Sari la conținut
Dosar cu documente tipărite și formulare așezate pe un birou
Limbă și comunicare

Abrevierile și siglele în limba română: cu punct sau fără și cum se articulează

Abrevierile obținute prin tăierea finalului unui cuvânt se scriu cu punct, ca „etc.”, „nr.” sau „str.”, iar simbolurile unităților de măsură se scriu fără punct, ca „km” sau „kg”. Siglele, formate din inițialele unor cuvinte, se scriu de regulă cu majuscule și fără puncte, iar când primesc articol sau desinență acestea se leagă de ele prin cratimă: „SRL-ul”, „SMS-uri”. Regulile sunt puține, dar greșelile apar frecvent în documente și în corespondență.

Ce diferență este între abreviere, simbol și siglă?

Abrevierea este forma prescurtată a unui cuvânt sau a unei expresii, simbolul este o notație fixă, convențională, iar sigla este un cuvânt nou format din literele inițiale ale unei denumiri. Distincția contează, pentru că fiecare categorie are alte reguli de punctuație și de scriere.

Tip Exemple Punct Cum se citește
Abreviere prin tăiere etc., nr., str., pag., ex. da cuvântul întreg
Abreviere de politețe dl, dna, dra nu „domnul”, „doamna”, „domnișoara”
Abreviere din mai multe cuvinte ș.a., ș.a.m.d., a.c. după fiecare element expresia întreagă
Simbol de unitate de măsură km, kg, m, l, h, min nu unitatea întreagă
Siglă UE, ONU, CFR, SRL de regulă nu pe litere sau ca un cuvânt

Când se pune punct după o abreviere?

Punctul se pune după abrevierile obținute prin păstrarea începutului cuvântului și renunțarea la final, pentru că semnul arată că o parte a fost omisă. Așa se scriu „etc.” (et cetera), „pag.” (pagina), „str.” (strada), „nr.” (numărul) sau „ex.” (exemplu).

Abrevierile de politețe „dl”, „dna” și „dra” se scriu, potrivit normelor actuale, fără punct. Formele cu cratimă, precum „d-na”, se întâlnesc și ele, însă nici acestea nu primesc punct la final.Când o abreviere cu punct se află la sfârșitul propoziției, punctul ei ține loc și de punct final; nu se scriu două puncte unul după altul.

De ce unitățile de măsură se scriu fără punct?

Unitățile de măsură se scriu fără punct pentru că nu sunt abrevieri obișnuite, ci simboluri internaționale cu formă fixă, aceleași în toate limbile. Se scrie „5 km”, nu „5 km.”, iar între număr și simbol se lasă un spațiu. Simbolurile nu primesc plural: „10 kg”, nu „10 kgs”.

Literele mari și mici au valoare de sens: „m” înseamnă metru, iar „M” este prefixul pentru mega; „kW” și „kw” nu sunt echivalente în textele tehnice.

Cum se scriu și cum se articulează siglele?

Siglele se scriu cu majuscule și fără puncte între litere, iar articolul și desinențele se leagă de ele prin cratimă. Câteva reguli practice:

  • Articularea: „SRL-ul”, „CV-ul”, „PIN-ul”, „SMS-ul”; formele „SRLul” sau „SRL’ul” sunt greșite.
  • Pluralul: „SMS-uri”, „CV-uri”, cu desinența după cratimă.
  • Genul: siglele primesc genul cuvântului de bază sau pe cel impus de uz; multe devin neutre când sunt folosite ca substantive comune.
  • Siglele devenite cuvinte: unele, precum „radar” sau „laser”, au intrat în limbă ca substantive obișnuite și se scriu cu literă mică.

Siglele apar des în textele despre firme, de exemplu în discuția despre alegerea dintre PFA și SRL, unde forma articulată corectă ușurează mult lectura. În domeniul medical, siglele de tipul celor din articolul despre ecografie, CT sau RMN se citesc pe litere și se articulează tot cu cratimă.

Cum se scriu numeralele ordinale abreviate?

Numeralele ordinale scrise cu cifre se leagă de terminație prin cratimă: „al 2-lea”, „a 3-a”, „al XIX-lea”. Formele fără cratimă, ca „al 2lea”, sau cu punct, ca „2.”, nu respectă norma în textul românesc obișnuit. Același tip de scriere se folosește pentru secole și pentru edițiile unor evenimente, iar în textele literare sau solemne se preferă numeralul scris în litere: „al doilea”, „a treia”.

Cum se folosesc abrevierile într-un text îngrijit?

Într-un text îngrijit, abrevierile se folosesc cu măsură și consecvent, astfel încât cititorul să nu fie nevoit să le ghicească sensul.

  1. La prima apariție, o siglă mai puțin cunoscută se scrie desfășurat, cu sigla între paranteze, apoi se folosește doar sigla.
  2. În textul curent se preferă cuvântul întreg, iar abrevierile se păstrează pentru tabele, note și adrese.
  3. Aceeași abreviere se scrie la fel în tot documentul, fără alternanțe de tipul „nr.” și „Nr” în aceeași pagină.
  4. În fișele tehnice, cum sunt cele analizate la alegerea unui laptop, siglele de tipul „SSD” sau „RAM” sunt acceptate fără explicație, pentru că publicul le cunoaște.

De redescoperit

Acces la informație: știri, afaceri și idei utile