Pe scurt: dacă o persoană nu a lăsat testament, averea ei se împarte între moștenitorii legali, în ordinea claselor prevăzute de Codul civil: soțul supraviețuitor concurează cu descendenții, apoi cu ascendenții privilegiați și colateralii. Procedura se face, de regulă, la notar, într-un termen legal pentru acceptarea moștenirii. Explicațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc sfatul unui notar sau avocat.
Decesul unei rude aduce și probleme practice: casă, bani în cont, bunuri, uneori datorii. Fără un testament, legea stabilește cine primește ce, iar rezultatul poate surprinde familia. Pentru o prezentare dedicată, vezi succesiunea fără testament și cum se împarte averea.
Cine sunt moștenitorii legali
Moștenitorii legali sunt rudele și soțul supraviețuitor, grupați în patru clase. Clasa cea mai apropiată înlătură clasele următoare. Pe scurt:
- clasa I: copiii și descendenții lor;
- clasa a II-a: părinții, frații și surorile, împreună cu descendenții lor;
- clasa a III-a: bunicii și alți ascendenți;
- clasa a IV-a: rudele de gradul patru, de exemplu verii primari.
Soțul supraviețuitor moștenește alături de aceste clase, cu o cotă care depinde de clasa cu care vine în concurs.
Cum se împarte averea
Averea se împarte pe cote stabilite de lege, nu pe bunuri alese de moștenitori. Cotele diferă după clasă și după numărul persoanelor. Când există mai mulți moștenitori, ei devin coproprietari asupra bunurilor până la partaj. Pentru cifre exacte în cazul tău, un notar face calculul pe baza actelor.
Pașii procedurii la notar
Procedura succesorală se deschide la notarul din ultima localitate de domiciliu a defunctului. Etapele obișnuite:
- obții certificatul de deces;
- depui o cerere de dezbatere a succesiunii;
- notarul verifică rudele și bunurile și convoacă moștenitorii;
- moștenitorii acceptă sau renunță la moștenire;
- notarul eliberează certificatul de moștenitor.
Termenul de acceptare și acceptarea sub beneficiu de inventar
Legea prevede, de regulă, un termen de un an de la data decesului pentru ca moștenitorii să accepte succesiunea. Dacă nu se acceptă în acest termen, în anumite condiții se pierde dreptul, de aceea nu amâna mult discuția cu notarul. Dacă bănuiești că există datorii, notarul îți poate explica ce înseamnă acceptarea sub beneficiu de inventar, prin care răspunzi pentru datorii doar în limita bunurilor moștenite.
Acte utile
Pregătește actele de identitate ale moștenitorilor, certificatul de deces, certificatele de stare civilă care dovedesc rudenia, actele pentru casă sau teren și extrasele de cont, dacă există. Cu cât adunarea lor este mai completă, cu atât procedura merge mai repede. Pentru probleme de drept civil și de familie explicate pe înțeles, poți consulta și AvocaturaOnline.
Ce se întâmplă cu bunurile după certificat
După eliberarea certificatului de moștenitor, bunurile trebuie trecute pe numele moștenitorilor la instituțiile competente. Pentru un imobil, certificatul se înscrie în cartea funciară, iar pentru un autoturism se face înmatricularea pe numele noului proprietar. Conturile bancare se deblochează pe baza certificatului. Dacă moștenitorii nu cad de acord asupra împărțirii bunurilor, pot face partajul la notar sau în instanță. Fiecare pas are taxe și termene proprii, pe care le afli de la notar.
Întrebări frecvente
Pot moșteni dacă nu locuiesc în țară?
Da, poți participa prin procură sau personal la notar. Cere detalii despre formalitățile specifice notarului competent.
Ce se întâmplă dacă nu există nicio rudă?
În lipsa moștenitorilor, bunurile pot reveni statului, potrivit legii. Notarul explică procedura în fiecare caz.
Este obligatoriu să merg la notar?
Pentru a dovedi calitatea de moștenitor, procedura notarială este calea obișnuită. În anumite situații, conflictele ajung la instanță. Pentru cazul tău concret, cere consultanță de specialitate.
Informarea din timp reduce disputele între rude și te ferește de termene ratate.
