Fulgerul și tunetul se produc în același moment, dar ajung la observator decalat pentru că lumina călătorește aproape instantaneu, iar sunetul parcurge prin aer doar aproximativ 340 de metri pe secundă. Numărând secundele dintre fulger și tunet, distanța până la furtună se poate estima destul de bine: cam trei secunde pentru fiecare kilometru.
Ce este fulgerul?
Fulgerul este o descărcare electrică uriașă care egalizează sarcinile acumulate în interiorul unui nor de furtună sau între nor și sol. În norii de tip cumulonimbus, curenții puternici de aer ciocnesc între ele cristale de gheață și granule de măzăriche, iar sarcinile electrice se separă: partea de sus a norului devine de regulă pozitivă, iar baza negativă. Când diferența devine prea mare, aerul nu mai rezistă ca izolator și curentul își croiește un canal subțire.
Majoritatea fulgerelor rămân în interiorul norilor sau între nori; doar o parte ajung la sol, acestea fiind numite trăsnete. La nivelul întregii planete se produc în medie câteva zeci de descărcări în fiecare secundă.
Cum se produce tunetul?
Tunetul este unda de șoc produsă de aerul încălzit brusc de fulger, care se dilată exploziv. Canalul descărcării atinge pentru o fracțiune de secundă temperaturi de ordinul zecilor de mii de grade, de câteva ori mai mult decât suprafața Soarelui. Aerul din jur nu are timp să se adapteze și este împins violent în toate direcțiile.
Bubuitul prelung, care se rostogolește, apare pentru că fulgerul are kilometri lungime: sunetul pornit din punctele lui apropiate ajunge primul, iar cel din capetele îndepărtate ajunge după câteva secunde. Ecoul de pe dealuri, clădiri și nori lungește și mai mult zgomotul. Sunetele joase ale tunetului trec ușor prin ziduri și geamuri, la fel ca vibrațiile descrise în articolul despre izolarea fonică dintre camere.
Cum se calculează distanța până la furtună?
Distanța până la furtună se obține împărțind la trei numărul de secunde dintre fulger și tunet, rezultatul fiind aproximativ în kilometri. Metoda dă un ordin de mărime, nu o măsurătoare exactă, deoarece viteza sunetului variază puțin cu temperatura.
| Secunde între fulger și tunet | Distanță aproximativă | Ce înseamnă |
|---|---|---|
| Sub 3 | sub 1 km | Furtuna este deasupra zonei |
| 6 | circa 2 km | Pericol imediat de trăsnet |
| 15 | circa 5 km | Furtuna este aproape, adăpostul se caută acum |
| 30 | circa 10 km | Trăsnetul poate lovi și la această distanță |
| Fără tunet audibil | de regulă peste 15–20 km | Fulgere îndepărtate, numite popular „fulgere de căldură” |
Trăsnetele pot cădea la mulți kilometri de partea cea mai ploioasă a furtunii, uneori sub cer aparent senin. De aceea, recomandarea generală a serviciilor meteorologice este ca adăpostul să fie căutat de îndată ce tunetul se aude, oricât de slab.
Unde este cel mai sigur adăpost în timpul unei furtuni?
Cel mai sigur adăpost este o clădire solidă, cu instalații electrice și de apă, sau un autoturism cu caroserie metalică închisă. Mașina protejează datorită învelișului de metal, care conduce curentul pe exterior, nu datorită anvelopelor, cum se crede adesea. Geamurile se țin închise, iar părțile metalice din interior nu se ating. Pe drum, cu atât mai mult când în mașină sunt copii, o oprire în parcare până trece furtuna intră firesc în pauzele și regulile de siguranță ale călătoriei cu mașina.
Locurile de evitat sunt cele care atrag descărcarea sau o conduc:
- copacii izolați și stâlpii, sub care adăpostirea este una dintre cele mai frecvente cauze de accidente;
- crestele, vârfurile de deal și câmpurile deschise, unde omul devine punctul cel mai înalt;
- apa: lacurile, piscinele în aer liber, plaja;
- gardurile de sârmă, șinele și structurile metalice lungi;
- corturile și adăposturile deschise, care nu oferă protecție reală.
Pe drumurile spre munte, furtunile de vară apar frecvent după-amiaza, așa că plecarea devreme ține de aceeași pregătire ca verificările din articolul despre greșelile de evitat înainte de un weekend la munte.
Ce se face în casă când tună?
În casă, riscul este mic, dar nu zero: curentul unui trăsnet apropiat poate ajunge prin rețeaua electrică, prin țevi sau prin cablurile de antenă și de internet.
- Aparatele sensibile se scot din priză înainte ca furtuna să ajungă deasupra zonei, nu în timpul ei.
- Dușul, spălatul vaselor și atingerea robinetelor metalice se amână până trece furtuna.
- Telefonul fix cu fir și aparatele conectate la rețea nu se folosesc.
- Activitățile în aer liber se reiau abia după ce tunetul nu s-a mai auzit o vreme, nu imediat ce ploaia slăbește.
Instalarea sau verificarea unui paratrăsnet și a prizei de pământ a clădirii este o lucrare pentru electricieni autorizați, nu pentru intervenții făcute pe cont propriu.
